Casa cu fluturi(III)

Schimbarea naste iar schimbare,
Dar calatorul coplesit
Respira-adanc,cu usurare
Cand firu-ajunge la sfarsit.
Neasteptat taciunele se-aprinde,
Caldura si lumina raspandeste:
Intr-o-ncapere fara umbre
Flacaul nostru se trezeste
Punand taciunele in vatra
Se-ntoarce simplu si zambeste
“Privesc la casa mult visata!”
In sine se marturiseste.
In dreapta lui ceasornicele toate
Ce-ar trebui sa fie marturii
Au limbile sucite si-nnodate
Si unele-s-devreme,iar altele tarzii.
Doar Soarele si Luna pot patrunde
Masura timpului ce-l retraieste;
Cand linistea in preajma naste unde
E fericit si simte ca pluteste.
De cate ori se lumineaza
Tacut…,la pas…senin porneste
Prin lumea calda ce vibreaza
Chiar de stapanul nu vorbeste.
Pe un culoar cu amintiri paseste
Prin pulbere de flori si frunze-
E multumit c-aici se regaseste
Afabil colectionar de panze.

In camera regretelor asaza
O noua carte de franturi alese,
Apoi asteapta rabdator sa iasa
Paianjenul care iluzii tese.
Se-mbata iar de prin gradina
Cu-aroma florilor mirese,
Isi ia aghiasma din fantana
Si seva de prin ramurile dese.
Cu capul aplecat,pazit de ganduri
Imaginandu-si unicul sarut
Se adanceste-n somn de fluturi
Visand discret la noul inceput.

Casa cu fluturi(II)

Cand timpul lui se stinse-n noapte
Simti pamantul sub picioare
Si Luna-l indruma din soapte
Spre-o casa cu zidiri domoale.
O scara din gateje, ‘nconjurata
De-o dara de lumina orbitoare-
Parca de nimenea urcata!-
Din stanga-i aparu ispititoare.
In capul scarii-o usa se desface
In doua parti,spre doua cai ciudate;
Ca pragul casei fara griji sa-l calce
Flacaul o-ncearca de mai aproape.
Izbit in nari de-o adiere calda,
Un zvon de liniste tulburatoare,
Isi ascuti auzul ca o prada
Ce calea si-a ales la intamplare.
Pasi discret taind necunoscutul
Iscand cu mersu-i colburi lucitoare;
In sovaiala lui uita cu totul,
De ghemul atarnat la cingatoare.
Eliberat din frageda stransoare
Acesta pe podele navaleste-
Ca-i semn divin,nu intamplare,
Baiatul nu se indoieste.
El firul sforii il urmeaza,
Cu trup si gand calatoreste
Si calea brusc se ingusteaza
Si inc-o data se largeste.

Casa cu fluturi (I)

Un tanar muritor,odata,
Lang-o fantan-a poposit
Si nestiind ca este blestemata
Placutul chip si-a oglindit.
In jur orice porniri viclene
De-atunci mereu a deslusit
Si de-adevarurile grele
El s-a lasat ademenit.
Marsava,falsa marturie,
Ipocrizie,lasitate,
Le distrugea fara sa stie…
Si-ajunge pizmuit sa fie
Fiindca lupta pentru dreptate.
Si fiecare rau in pieptu-i
Sadea dureri mistuitoare,
Fiecare rand de lacrimi
Puterea-i fereca mai tare.
Sa uite de asa povara
Se insoti curand cu vantul,
Dorind sa ajunga intr-o tara
De unde a fugit cuvantul.
Rosti in zbor o rugaciune
Si ingerii il ascultara:
Primi-intr-o mana un taciune
Si in celalalt un ghem de sfoara.

-urmeaza partea a2a-